Nu negam strălucirea intelectuala a lui Nietzsche. Problema este etica și valorile sale. Măreața lui viziune este parțial subiectivă. El a fost un om cu o sănătate precara atât fizica cat și psihica. Celebrează războinicii și calitățile acestora.

Zarathustra, trâmbițata soluție la haosul moral din lumea Creștină, a ajuns într-un final parte a problemei. Profetul său se aseamănă mai mult cu bestia lui Yeats decât cu perfecțiunea umana a viitorului – o deghizare voalata pentru Nietzsche însuși.

In viziunea lui, lumea nu este schimbata de majoritate, ci de supraoameni. Masele sunt mulțumite doar cu  fericirea. Problema este ca – această „fericire” este definita în termeni mai ales materiali … Dorințele, plăcerile și suferințele supraomului sunt incomensurabil mai intense  încât contribuie mai mult la întreg decât cele ale milioanelor de indivizi  la un loc.

Nietzsche stabilește o structură triunghiulară: baza largă este populata de către cei fără de prisos, nesemnificativi … turma.  Singurul lor scop în viata este acela de a servi, a asculta și a se sacrifica pentru supraom. => Deșertăciunea și trufia îmbracă definiția Supraomului ce da naștere megalomaniei.

Mai mult: Lupta pentru existență observata la subiecți nu reprezinta o dovada a supremației și dorinței lor de a conduce, de a avea putere … Aceasta este în primul rând expresia voinței lor de a trai , de a avea viata și include, precum Schopenhauer subliniază , dorința naturala de a se reproduce.

Lupta de a trai ,la un standard cat mai înalt, nu reda setea de putere ci mai degrabă o încercare de a  concentra o stare superioara de fericire.
Nimeni nu râvnește la putere ca scop în sine , iar susținătorii acestei idei în mod evident lucrează sub influența unei iluzii.

Pe de alta parte, Swamiji exprimă idei complexe într-un mod în care oricine le poate înțelege.
Diferența esențială:  Vivekananda nu vede supra-omul ca având dreptul de a exploata și oprima masele, turma precum Nietzsche le numește. Dimpotrivă, în viziunea lui acesta ar trebui să le servească. Supra-oamenii nu sunt stăpâni ci funcționari ai maselor …

Omagiu lui este „Tu” și nu „Eu” precum cel al lui Nietzsche.” Inima și sufletul său etic , dacă putem sa-l numim asa, a fost „tu” și nu „eu”.
In viziunea sa „Cel ce este slujitorul tuturor – are lumea la picioare”.